Fireste, sunt sigur ca copilul va fi normal si sanatos, dragut, dar nimic altceva, un copil ca toti ceilalti.
Un copil. Va merge normal la facultate si apoi va imbratisa o cariera diplomatica. Ce nume ii voi da? Boaz? Elipheleth? Nu, ii dau mai bine un nume pe care il pot pronunta si strainii, cum este, de exemplu, Raphael, asa incat atunci cand va ajunge ministru de externe sa poata sa-i pronunte numele la ONU.
Nu-l voi lasa sa se insoare prea tanar. Si va trebui sa stie o sumedenie de limbi straine si putina fizica nucleara si asa mai departe.
Desi, desigur, nu-l voi forta sa faca ce nu-i va place, daca va vrea sa studieze, sa zicem aerodinamica, pentru mine va fi perfect.
(Actori, ageamii si sufleuri, de Ephraim Kishon, in romaneste de Valentin Negoita, Editura Univers, 1983)








Lasă un comentariu