De aceasta data, ranjetul lui Bernier capatase acea expresie speciala, pe care o au cei care, la desert, povestesc, intre barbati, aventuri galante.
– Deci, nu e vorba numai de politica? intreba ducele de Otranto.
– „Cherchez la femme!” rosti secretarul cu surasul sau stereotip, citandu-l, cu evidenta placere, pe domnul de Sartine, marele politist…
– …Excelenta voastra va vedea ca, aici, politica este dublata de o mica drama intima, destul de vulgara…sau destul de frecventa…
– Doamna Rivere? Secretarul nu raspunse, dar continua sa zambeasca.
– Daca nu este necesar sa amesteci o femeie in aceasta treaba, sa n-o faci, Bernier, m-ai auzit? zise Fouche serios.
(Frumosul Solignac, de Jules Claretie, versiune romaneasca de Nicolae Nichifor, coperta de Sergiu Dinculescu, editura Cartea Romaneasca, 1980)
Vasile Pop-Coman 
Lasă un comentariu