Obișnuia, de regulă, să bea câteva halbe, fără să se îmbete; făcea, pe de lături, tot felul de afaceri nu tocmai curate, dar niciodată nu împingea lucrurile dincolo de marginile formal îngăduite.
Sărăntocilor le spunea coate-goale, iar celor cu stare – mitocani chivernisiți.
În timpul lucrului fuma țigări ieftine; după-masa și duminicile, altele mai de soi.
Ducea o viață de filistin.
Ar fi putut să-și schimbe și numele și locuința cu acelea ale oricăruia dintre vecini, și nimeni n-ar fi băgat de seamă vreo deosebire.
Împărtășea pe deplin cu toți ceilalți părinți ai urbei o dușmănie instinctivă, izvorâtă din gelozie, împotriva a tot ceea ce depășește banalul, împotriva a tot ce e mai liber, mai fin, mai spiritual.
(Nuvele, de Herman Hesse, în românește de Lazăr Iliescu, desenul copertei de Simona Runcan, Editura pentru Literatură Universală, 1967)







Lasă un comentariu