Amicul și colaboratoarele nostru R. Vent., un june scriitor democrat, a cărui asiduitate o cunoaște de mult publicul cititor, ne trimite următoarea prefațiune a unui nou op al său.
I dăm astăzi locul de onoare, recomandând cu căldură poporului suveran scrierea amicului nostru.
Republica și Reacțiunea sau Venitorele și Trecutul.
Prefațiune.
„Democrațiunea romană, sau mai bine zis ținta Democrațiunii romane este de a persuada pe cetățeni, că nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune”…
Jupân Dumitrache (mulțumit): Ei, bravos! Aici a adus-o bine.
Ipingescu (căutând șirul unde a rămas): „…A mânca…sfânta Constituțiune…”
Jupân Dumitrache (cam nedomirit): Adică, cum s-o mănânce?
Ipingescu: Stai să vezi.. că spune el. „Sfânta Constituțiune, și mai ales cei din masa poporului…”
Jupân Dumitrache (nedomirit): E scris adânc.
Ipingescu: Ba nu-i adânc de loc. Nu pricepi? Vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce nimeni din sudoarea bunioară a unuia ca mine și ca dumneata, care suntem din popor; adică să șază numai poporul la masă, că el e stăpân.
Jupân Dumitrache (lămurit): Ei! așa mai vii de-acasă. Bravos! Zi-i nainte.
(O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale, din volumul Teatru, Editura Albatros, 1982)
Vasile Pop-Coman 
Lasă un comentariu