Bunul simț este așa de bine împărțit oamenilor, încât fiecare crede că este prea bine înzestrat.
Și chiar aceia cari nu pot fi îndestulați de cât cu greu în alte privințe, nu doresc să aibă mai mult decât au.
Aceasta nu însemnează că toți se înșeală; ci mai curând că puterea de a judeca bine și de a deosebi adevărul de neadevăr, adică ceea ce se chiamă bun simț sau rațiune, se găsește de opotrivă la toți oamenii.
Așa că diversitatea opiniilor noastre nu provine din aceea că unii sunt mai inteligenți decât alții, ci din faptul că conducem cugetarea pe căi diferite și nu ținem seamă de aceleași lucruri.
Căci nu este de ajuns a avea rațiune, principalul este de a ne sluji bine de ea.
Sufletele cele mai mari sunt tot așa de predispuse a dobândi cele mai mari viții, după cum sunt de predispuse a-și însuși cele mai mari virtuți.
Și aceia cari nu merg de cât foarte încet, dacă urmează calea cea dreaptă pot ajunge mai departe decât aceia cari aleargă, dar se abat de la ea.
(Studii asupra metodei, de Rene Descartes, Editura Biblioteca pentru toți)







Lasă un comentariu