Domnișoara Isabela avea mult prea multe cunoștințe și era înzestrată cu un spirit prea pătrunzător pentru a nu putea sintetiza într-o singură expresie pe fiecare din cunoscuții săi.
Așa, de pildă, prințul era patriot; avocatul său – un tip foarte abil; contele Licinski – un anglofil; mătușa ei – o grandomană; bătrâna doamnă Zaslawska – o femeie bună; Ochoki – un om ciudat; iar Krezszowski – un cartofor.
Într-un cuvânt, fiecare se prezenta cu o calitate sau un defect, uneori un merit, de cele mai multe ori un titlu sau o avere; fiecare avea cap, mâini și picioare și se îmbrăca mai mult sau mai puțin după ultima modă.
(Păpușa, de Boleslaw Prus, traducere de Radu Tudoran și Telemac Dan, Editura pentru Literatură, 1963)







Lasă un comentariu